Un nou conflict gastronomic se conturează între Grecia și Turcia, pe fondul eforturilor grecilor de a înregistra supa tradițională de burtă, cunoscută în Grecia drept „patsa”, ca patrimoniu imaterial UNESCO. Turcii, însă, susțin cu fermitate că „iskembe”, denumirea lor pentru aceeași supă, este o moștenire autentică a culturii lor culinare, conform unui raport al agenției AP.
Dimitris Tsarouhas, deținătorul unui restaurant specializat în patsa în Salonic, exprimă convingerea că acest preparat face parte integrantă din tradiția culinară grecească. El subliniază că recunoașterea internațională ca patrimoniu UNESCO este justificată, deși adaugă că această adevărată punte gastronomică ar trebui să unească mai degrabă decât să divizeze vecinii greci și turci.
Pe de altă parte, rezistența din partea Turciei este puternică. Potrivit site-ului turc Onedio, documente istorice din secolul al XVII-lea atestă prezența supei iskembe în cultura otomană. De asemenea, bucătarii locali, precum Ali Ohtamis din Istanbul, afirmă cu tărie originea turcească a acestui fel de mâncare. Ali Turkmen, proprietar de restaurant în Istanbul, evocă o serie de produse culinare disputate între cele două țări, precum baclavaua, considerând iskembe drept o emblemă specifică bucătăriei turce.
În Grecia, patsa este considerată mai mult decât o supă – este o tradiție transmisă de generații, consumată frecvent în zori și apreciată pentru presupusele sale proprietăți terapeutice, cum ar fi ameliorarea mahmurelii sau a problemelor digestive. Dimitris Tsarouhas menționează conținutul ridicat de colagen din picioarele de bovine, indicând beneficiile acestui ingredient în recuperarea postoperatorie a articulațiilor, deși aceste efecte nu au fost confirmate științific.
Bucătarul șef Pantazis Koukoumvris descrie procesul preparării ca un adevărat ritual matinal, punând accent pe importanța fierberii corecte a burții și a picioarelor de bovine, o practică pe care o desfășoară de mai bine de două decenii. Tsarouhas evocă chiar originea antică a rețetei și face referire la „Odiseea” lui Homer, care ar conține o descriere a unui fel de mâncare asemănător cu supa de burtă.
În Turcia, supa iskembe este la fel de răspândită și pentru locuitori reprezintă un remediu tradițional contra mahmurelii. La restaurantul Alem Iskembe din Istanbul, pregătirile încep încă din primele ore ale dimineții, tripa fiind fiartă 8-9 ore. Spre deosebire de versiunea grecească, varianta turcească foloseste exclusiv tripa, aromată cu usturoi, fără adaosul picioarelor de bovine.
Eforturile Greciei de a obține statutul UNESCO au provocat reacții vocale în rândul turcilor. Clienți ai restaurantelor locale, precum Murat Pajik și Engin Cakar, solicită protecția și promovarea iskembe ca parte a patrimoniului turcesc, acuzând Grecia că încearcă să revendice un preparat care „aparține de fapt generațiilor noastre”.
În schimb, susținătorii tradiției culinare grecești, precum Christos Mousoulis, subliniază că patsa reprezintă o parte esențială a moștenirii lor gastronomice, chiar dacă preparatul grecesc și cel turcesc pot fi asemănătoare ca gust și aspect.
Conflictul culinar pentru supa de burtă reflectă o rivalitate istorică mai amplă între Grecia și Turcia, în care sunt disputate și alte preparate tradiționale precum baclavaua sau sarmalele din frunze de viță, generând dezbateri aprinse despre origine și identitate culturală.
