Proverbe Românești

Muncă cu spor, nu cu zor.

Plugarul care ară drept nu-și pierde vremea.

Cu o floare nu se face primăvară.

Cine seamănă vânt, culege furtună.

Cine minte, și fură.

Lupul își schimbă părul, dar năravul ba.

Calul de dar nu se caută la dinți.

Cine se laudă singur, nu-l laudă nimeni.

Câinele care latră nu mușcă.

Cu mâna pe inimă se dovedește omul.

Faptele vorbesc mai tare decât cuvintele.

Hoțul neprins, negustor cinstit.

Haina nu face pe om.

Mândria merge călare și se întoarce pe jos.

Cine se scoală de dimineață are aur în gură.

Nu judeca cartea după copertă.

Obrazul subțire cu cheltuială se ține.

Omul bun la toate, bun la nimic.

Viața nu-i nici floare la ureche, nici spin la picior.

Cât trăiești, înveți.

Necazul te-nvață minte.

Nimeni nu moare de foame, dar de prostie mulți.

Sănătatea e cea mai mare bogăție.

Omul propune, Dumnezeu dispune.

Cine trăiește va vedea.

Tinerețe fără bătrânețe nu se poate.

Boul bătrân ară brazda dreaptă.

Tot omul e ferecat de o cruce.

Nimeni nu-i profet în țara lui.

Rău cu rău, dar fără de rău, și mai rău.