Proverbe Românești
Înțelepciune populară transmisă din generație în generație — proverbe și zicale românești clasice.
Unde-i lege, nu-i tocmeală.
”Omul sfințește locul.
”Nu tot ce zboară se mănâncă.
”Vorba dulce mult aduce.
”Capul plecat sabia nu-l taie.
”Cine râde la urmă, râde mai bine.
”Ochii sunt oglinda sufletului.
”Mai bine mai târziu decât niciodată.
”Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face.
”Cuvântul e de argint, tăcerea e de aur.
”Nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard.
”După ploaie vine soare.
”Cine se aseamănă, se adună.
”Mai degrabă să-ți fie rușine de ceea ce ai făcut decât de ceea ce ești.
”Lupul își schimbă părul, dar năravul ba.
”Câinele care latră nu mușcă.
”Unde nu-i cap, vai de picioare.
”Mintea de pe urma e cea mai buna.
”Vorba lunga, saracia omului.
”Tacerea e de aur.
”Mai bine sa taci si sa pari prost, decat sa deschizi gura si sa dovedesti.
”Cine stie carte are patru ochi.
”Nu da ortul pe ciubota.
”Cine nu stie e ca si cine nu vede.
”Prostul nu e prost destul, daca nu e si fudul.
”Nebunul arunca o piatra in balta si zece intelepti n-o pot scoate.
”Inteleptul invata din greselile altora, prostul din ale lui.
”Omul cat traieste invata.
”Minte cata barba, barba cata minte.
”Mintea trece peste munti.
”