Vicepremierul Oana Gheorghiu a evidențiat vineri, 17 aprilie, pe platforma sa de socializare, situația dificilă prin care a trecut Hidroelectrica, considerată cea mai mare companie energetică a României. Potrivit acesteia, societatea a fost pusă în dificultate de contractele încheiate cu intermediari privați, care au valorificat activa companiei în detrimentul statului, beneficiind de complicitatea și de incompetența administrației publice.
Într-un comentariu detaliat, Gheorghiu a explicat că în 2011 Hidroelectrica înregistra un profit de 6,4 milioane lei, însă în 2012 compania a intrat în insolvență, cu pierderi de 508 milioane lei și datorii de peste 4,3 miliarde lei. Ea a subliniat că deși societatea dispunea de active valoroase, guvernanța era absentă, iar veniturile nu ajungeau la beneficiarii reali, ci erau deturnate.
Vicepremierul a mai punctat că, după listarea Hidroelectrica la bursă în iulie 2023, statul a păstrat un pachet majoritar de 80%, singura schimbare notabilă fiind ieșirea Fondului Proprietatea, care și-a vândut integral participația de 20%. În acest context, compania a trecut de la un profit de milioane la unul de miliarde de lei, concretizat într-o creștere de o mie de ori, aceasta fiind rezultatul unei guvernanțe eficace.
Referindu-se la impactul financiar, Oana Gheorghiu a menționat că dividendele încasate de stat au crescut semnificativ, de la 3 miliarde lei în 2022 la 5 miliarde lei în 2024, reprezentând peste un miliard de euro adus anual la bugetul public printr-o singură companie.
În același timp, a explicat că milioane de români beneficiază direct de pe urma Hidroelectrica, prin acțiunile deținute prin fondurile de pensii Pilon II, care reprezintă 11% din companie, în timp ce alți investitori individuali și instituționali rămân acționari cu 9%.
Vicepremierul a concluzionat că Hidroelectrica reprezintă un model de succes pentru transformarea companiilor de stat deficitare în entități profitabile, în condițiile în care guvernanța transparentă împiedică prăduirea resurselor publice. În opinia sa, ideea că vânzarea unor pachete minoritare ar însemna „vânzarea țării” nu este decât o deformare a realității, menită să împiedice reformele necesare.
În paralel, presiunile politice sunt vizibile, liderul PSD, Sorin Grindeanu, anunțând un proiect de lege care să interzică, timp de doi ani, vânzarea de acțiuni ale companiilor de stat performante, blocând astfel reformele inițiate de premierul Ilie Bolojan. Această inițiativă survine în contextul în care lista preliminară pentru listări la bursă, anunțată de vicepremierul Gheorghiu, include diverse companii de stat importante, cum ar fi CEC Bank sau Administrația Porturilor Maritime Constanța.
