Vicepremierul Oana Gheorghiu a atras atenția vineri, 17 aprilie, printr-o postare pe Facebook, asupra modului în care Hidroelectrica, cea mai mare companie energetică din România, a fost adusă în pragul colapsului prin intermediul contractelor încheiate cu intermediari privați, susținând că aceștia au drenat valoarea companiei cu sprijinul tacit al unor autorități inepte.
Potrivit vicepremierului, în anul 2011, Hidroelectrica a înregistrat un profit de 6,4 milioane lei, în contrast cu anul 2012, când compania a fost introdusă în insolvență, raportând o pierdere de 508 milioane lei și datorii de peste 4,3 miliarde lei. Gheorghiu subliniază că activele companiei erau valoroase, dar guvernanța abia existentă și managementul defectuos au permis scurgerea resurselor în alte direcții.
Vicepremierul a arătat că, după listarea Hidroelectrica la bursă în iulie 2023, statul a păstrat un pachet majoritar de 80%, în timp ce Fondul Proprietatea și-a vândut integral acțiunile de 20%. Evoluția companiei a fost spectaculoasă, profitul crescând la 6,4 miliarde lei în 2023, ceea ce reprezintă o creștere de o mie de ori față de 2011, datorită unei guvernanțe mult îmbunătățite.
În aceeași postare, Gheorghiu a menționat o creștere semnificativă a dividendelor încasați de stat, de la 3 miliarde lei în 2022 la 5 miliarde lei prognozați pentru 2024. Aceasta a subliniat faptul că aproximativ 8 milioane de români beneficiază direct de pe urma Hidroelectrica, în special prin fondurile de pensii private Pilon II, care dețin împreună 11% din companie. Totodată, investitorii care au cumpărat acțiuni la listare au obținut câștiguri și dividende atractive.
Structura acționariatului este prezentată astfel: 80% statul român, 11% fondurile de pensii, iar restul de 9% revine investitorilor individuali și fondurilor internaționale, care aduc capital străin în țară.
Vicepremierul a evidențiat Hidroelectrica drept un exemplu de succes în transformarea companiilor de stat deficitare în entități profitabile și transparente, afirmând că astfel de evoluții demonstrează ce se întâmplă când statul intervine pentru a stopa corupția și managementul defectuos.
De asemenea, Gheorghiu susține că vânzarea unor pachete minoritare poate aduce beneficii majore României și populației prin îmbunătățirea guvernanței, creșterea transparenței și performanței companiilor.
În replică la criticile privind vânzarea unor acțiuni ale companiei de stat, vicepremierul consideră că astfel de acuzații sunt fie nefondate, fie malițioase, clarificând faptul că scopul nu este cedarea proprietății României, ci protejarea activelor statului și prevenirea prăduirii lor de către grupuri politice sau interesate.
Contextul politic al subiectului este marcat de opoziția PSD, care, prin președintele Sorin Grindeanu, a anunțat că va introduce un proiect de lege pentru interzicerea vânzării acțiunilor companiilor de stat performante timp de doi ani, blocând astfel reforma propusă de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Acest demers politic survine la scurt timp după anunțul vicepremierului Gheorghiu privind lista preliminară de companii de stat propuse pentru listarea la bursă, printre care se află și CEC Bank și Administrația Porturilor.
