Partidele politice din România direcționează sume considerabile către site-urile de știri online, conform unei analize recente realizate de Pagina de Media. Contractele ajung la zeci de mii de euro lunar, însumând sute de mii de euro anual, însă rămâne neclar ce tip de conținut sau servicii sunt efectiv cumpărate în schimbul acestor bani.
Deși această practică este cunoscută de mai mult timp, abia în ultimele luni unele platforme media au început să publice notificări privind transparența, menite să informeze despre sumele plătite de partide pentru campaniile online. Totuși, aceste notificări sunt adesea dificil de găsit pe site-uri, fiind afișate în zone mai puțin accesibile pentru cititori.
Analiza evidențiază că principalele partide care investesc în publicitatea pe internet sunt PSD și AUR. Un exemplu notabil este contractul dintre AUR și site-ul Realitatea.net, cu o valoare de peste 700.000 de euro anual, echivalentul a aproximativ 60.000 de euro lunar în 2026. În plus, în 2025, tot Realitatea.net a beneficiat de o colaborare similară, cu o valoare de circa 62.500 de euro lunar pentru o perioadă de șapte luni.
Alte sume semnificative consemnate în documente includ 90.750 de euro pentru o campanie Antena 3 – PSD în martie 2026, 10.000 de euro pentru un contract Mediafax – AUR în februarie 2026 și câte 15.000 de euro pentru două contracte Stiripesurse cu PSD, desfășurate în primele luni ale anului 2026. Site-ul Gândul a avut contracte de 10.000 de euro cu AUR, respectiv 50.000 de euro cu PSD în aceeași perioadă.
În cazul România TV, suma contractată pentru aprilie și mai 2026 este mai redusă, aproximativ 10.000 de lei plus TVA, însă condițiile exacte ale acestei colaborări nu sunt clare, nefiind specificat dacă această sumă se aplică unui singur material sau întregii campanii.
Există o explicație legală care justifică aceste contracte în mediul online: televiziunile sunt reglementate strict de Legea Audiovizualului, care interzice primirea de fonduri partinice în afara campaniilor electorale. În schimb, site-urile de știri nu sunt supuse acelorași restricții, permițând astfel încheierea acestor colaborări comerciale.
Pe fondul acestor descoperiri, situația ridică întrebări privind transparența și modul în care sunt folosiți acești bani. Lipsa unei liste clare a materialelor produse în urma contractelor indică o problemă de opacitate, iar influența politică asupra presei online devine un subiect de interes pentru public și specialiștii în media.
