Sumele consistente provenite de la partidele politice către presa online din România au început să iasă la iveală, odată cu publicarea parțială a unor notificări de transparență. Analiza realizată de Pagina de Media relevă contracte ce depășesc zeci de mii de euro lunar și sute de mii anual, însă detaliile despre conținutul produs în urma acestor plăți rămân neclare.
Fluxul mare de bani către presa online este confirmat de datele disponibile, care arată bugete considerabile alocate site-urilor de știri pentru campanii politice. Practica nu este nouă, însă doar recent au început unele publicații să afișeze notificările privind transparența plaților, care ar trebui să informeze despre valoarea contractelor și perioadele pentru care acestea sunt valabile.
Principalii finnanțatori și sumele contractate
Conform surselor, PSD și AUR sunt partidele cu cele mai mari investiții în publicitatea online. Un exemplu notabil este contractul dintre AUR și Realitatea.net, care în 2026 prevede o sumă anuală ce depășește 700.000 de euro, adică aproximativ 60.000 de euro lunar.
În plus, campanii cu bugete semnificative au fost și în cazul altor site-uri și partide. De pildă, Antena 3 a derulat o campanie în martie 2026 pentru PSD, primind 90.750 de euro pentru „publicare și difuzare online a materialelor publicitare politice”. De asemenea, Mediafax a încasat 10.000 de euro de la AUR în februarie, iar Gândul a primit 10.000 de euro de la AUR și 50.000 de euro de la PSD, în 2026. România TV, Stiripesurse și alte site-uri au avut de asemenea contracte variate, cu sume între 10.000 și 15.000 de euro pe lună.
Probleme de transparență și reglementări diferite pentru televiziuni și site-uri
Mai mult, lipsa unei descrieri clare cu privire la natura și volumul materialelor produse în schimbul acestor plăți complică aprecierea impactului concret al acestor investiții. Uneori, aceste notificări sunt dificil de găsit, fiind plasate în secțiuni puțin vizibile ale site-urilor.
Există o explicație legală care diferențiază felul în care sunt gestionate finanțările: televiziunile sunt supuse Legii Audiovizualului și nu pot primi fonduri de la partide în afara campaniilor electorale, spre deosebire de site-urile de știri, care nu sunt legiferate în același mod, permițând astfel încheierea acestor contracte în mod legal.
În concluzie, deși există o deschidere parțială privind finanțările publicitare ale partidelor în presa online, detaliile insuficiente despre conținutul efectiv contractat și efectele acestuia lasă loc pentru întrebări importante legate de modul în care sunt folosiți banii și influența politică exercitată în mediul online.
