Mircea Lucescu, o legendă a fotbalului românesc și unul dintre cei mai apreciați antrenori din Europa, a murit marți, 7 aprilie, la vârsta de 80 de ani. El a suferit un infarct miocardic acut pe 3 aprilie, aflându-se la Spitalul Universitar, de unde urma să fie externat. Din păcate, starea sa s-a deteriorat rapid în ultimele zile.
Lucescu s-a născut pe 29 iulie 1945 în București și și-a început cariera de fotbalist în 1961, la Școala Sportivă nr. 2 din capitală. După doi ani, a fost transferat la Dinamo București, unde a debutat în prima divizie. Între 1965 și 1967 a evoluat pentru Știința București (viitoarea Sportul Studențesc), revenind apoi la Dinamo, unde a fost extremă dreaptă până în 1977.
În perioada petrecută la „Ștefan cel Mare”, Lucescu a obținut cinci titluri de campion național (1965, 1971, 1972, 1975, 1977) și o Cupă a României (1968), fiind și căpitanul echipei. Ulterior, și-a încheiat cariera de jucător la Corvinul Hunedoara, între 1977 și 1981, acumulând în total 362 de meciuri de campionat și 78 de goluri marcate.
La echipa națională, a fost coleg cu nume mari precum Nicolae Dobrin, Rică Răducanu, Dan Coe, Cornel Dinu, Florea Dumitrache sau Anghel Iordănescu. În plus, a fost căpitan al României la Campionatul Mondial din Mexic, în 1970.
Tranziția spre antrenorat și cariera de succes
După retragerea din activitatea de jucător în 1981, Lucescu a devenit antrenor principal la Corvinul Hunedoara, reușind promovarea echipei în prima divizie încă din primul sezon. Aceasta a fost doar prima realizare dintr-o carieră impresionantă pe banca tehnică.
Între 1981 și 1986 a fost selecționer al naționalei României, calificând „tricolorii” la Campionatul European din 1984, desfășurat în Franța. În total, a condus echipa națională în 59 de partide. În această perioadă, a debutat la echipa națională și Gică Hagi, pe atunci un puști de 18 ani, pe care l-a promovat și format ca fotbalist de top.
În ciuda succeselor, Lucescu a fost demis în septembrie 1986, la scurt timp după o victorie clară cu Austria, din cauza unor presiuni politice legate de rivalitatea între Steaua și Dinamo. El a considerat acest episod drept o nedreptate majoră în cariera sa.
Legendă a lui Dinamo și contribuții majore în fotbal
După încheierea mandatului la națională, Mircea Lucescu a antrenat Dinamo București între 1986 și 1990, perioadă în care a câștigat un titlu de campion și două Cupe ale României, impunând echipa în semifinalele Cupei Cupelor din 1990. Lucescu este considerat creatorul unei generații valoroase de jucători și a unei echipe puternice care ar fi putut concura cu campioana Steaua dacă regimul comunist nu ar fi fost înlocuit.
Pe parcursul întregii sale cariere, Mircea Lucescu a lăsat o amprentă profundă în fotbalul românesc și european, atât ca jucător remarcabil, cât și ca antrenor de excepție.
