La zece ani de la referendumul ce a decis Brexitul, mai mult de jumătate dintre cetățenii britanici susțin revenirea totală a Regatului Unit în Uniunea Europeană, conform unui sondaj realizat de organizația Best for Britain și citat de publicația The Guardian.
Circa 53% dintre respondenți și-au exprimat dorința ca Marea Britanie să revină în blocul comunitar, iar această opțiune înregistrează o susținere de peste 80% în rândul simpatizanților Partidului Laburist (83%), Liberal-Democraților (84%) și Verzilor (82%). În opoziție, doar 39% dintre conservatori și 18% dintre susținătorii Partidului Reformei sunt favorabili acestei reveniri.
Deși majoritatea alegătorilor (61%) sprijină politica guvernamentală actuală privind relația cu Uniunea Europeană, doar 19% o aprobă ferm, reflectând o atitudine moderată și precauție față de procesul post-Brexit.
Posibile scenarii privind viitorul relației dintre Regatul Unit și UE
Studiul a evaluat șase opțiuni pentru legăturile dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană, incluzând menținerea acordurilor actuale, o independență economică mai accentuată, reintegrarea în uniunea vamală și piața unică, precum și o revenire completă în blocul european. Opțiunea favoritului public este reintegrarea totală în UE.
Tom Brufatto, director de politici și cercetare la Best for Britain, a avertizat asupra riscurilor unei abordări „modeste” promovate de Partidul Laburist, care ar putea duce la pierderi electorale în rândul alegătorilor progresiști, cât și în fostele bastioane muncitorești ale laburiștilor.
Premierul laburist Keir Starmer a recunoscut anul trecut că Brexitul a avut un impact negativ asupra Marii Britanii și a subliniat necesitatea unei relații mai strânse cu Uniunea Europeană.
Provocările legate de reîntoarcerea în uniunea vamală și piața unică
Reintegrarea în uniunea vamală și piața unică este puternic respinsă de Partidul Laburist, din cauza dezbaterilor privind suveranitatea națională. Brufatto subliniază că această opțiune ar necesita o discuție amplă despre externalizarea unor părți importante ale reglementărilor britanice către instituțiile europene, un proces dificil și cu sprijin public limitat.
Laburiștii pledează mai degrabă pentru o aliniere parțială la regulile pieței unice, fără o aderare deplină, ceea ce implică lipsa unui rol în formarea reglementărilor europene. Exemplu recent este tentativa de reducere a barierelor comerciale în domeniul agricol, printr-un acord sanitar și fitosanitar (SPS).
Consecințele strategiei Partidului Laburist în fața concurenței pro-UE
În cadrul unei conferințe la Westminster, expertul în sondaje John Curtice a criticat strategia de evitare a dezbaterii deschise pe tema Brexitului, adoptată de laburiști, denumind-o „strategie a tăcerii”. Curtice a avertizat că pierderea electoratului sensibil la probleme europene reprezintă o problemă majoră, deoarece partidul a înregistrat migrări semnificative ale susținătorilor săi către Liberal-Democrați și Verzilor, mult mai pro-europeni.
Aproximativ 10% dintre alegătorii laburiști s-au orientat spre Partidul Reformei, iar un sfert dintre aceștia au preferat alternativele pro-UE, subliniind o schimbare esențială în peisajul politic britanic în raport cu tema Brexitului.
