O echipă de cercetători de la Universitatea din Oklahoma, Statele Unite, a identificat rolul unui hormon natural în inversarea obezității la șoareci, evidențiind importanța comunicării hormonale cu creierul. Studiul, publicat în revista „Cell Reports”, dezvăluie că hormonul FGF21 (factorul de creștere fibroblastic 21) trimite semnale către regiuni precise ale creierului implicate în controlul metabolismului și al apetitului, asemănător cu mecanismele la care apelează medicamentele pentru slăbit bazate pe GLP-1.
Profesorul Matthew Potthoff, de la Colegiul de Medicină al Universității din Oklahoma și director adjunct al Centrului de Diabet Harold Hamm, a explicat că, deși cercetările anterioare au arătat că FGF21 acționează asupra creierului și nu asupra ficatului, locația exactă a transmisiei semnalului a fost o surpriză. În loc să fie hipotalamusul, zona cunoscută pentru reglarea greutății, cercetătorii au identificat că acest hormon influențează trunchiul cerebral, acolo unde intervin și analogii GLP-1.
Interacțiunea FGF21 cu structurile creierului
FGF21 a fost localizat în două zone specifice ale trunchiului cerebral: nucleul tractului solitar (NTS) și area postrema (AP). Aceste regiuni transmute semnale către nucleul parabrahial, o altă parte esențială a creierului, generând un lanț de reacții care reglează metabolismul și contribuie la pierderea în greutate.
Implicarea în tratamentul obezității și afecțiunilor hepatice
Aceste descoperiri deschid perspective promițătoare pentru noi terapii împotriva obezității și a bolilor hepatice, precum MASH (steatohepatita asociată disfuncției metabolice). Profesorul Potthoff subliniază necesitatea unor investigații suplimentare pentru a stabili dacă această cale neurală mediază și efectele hormonului în reversarea MASH.
Diferențe esențiale față de terapiile GLP-1
În timp ce atât FGF21, cât și medicamentele bazate pe GLP-1 vizează zone cerebrale similare, modul lor de acțiune diferă semnificativ. GLP-1 reduce apetitul și consumul alimentar, pe când FGF21 stimulează activitatea metabolică, favorizând arderea energiei și diminuarea masei corporale. Potthoff menționează că identificarea acestui circuit cerebral specific poate facilita dezvoltarea unor tratamente mai eficiente, cu mai puține efecte secundare, cum ar fi disconfortul gastrointestinal sau pierderea densității osoase.
Contextul global este unul îngrijorător, conform unui raport publicat în revista Lancet: până în 2050, mai mult de jumătate dintre adulți și o treime din copii și tineri vor fi afectați de suprapondere sau obezitate, ceea ce reprezintă o amenințare majoră pentru sănătatea publică și sistemele medicale la nivel mondial, informează The Guardian.